Articles in English, Articole în română, Blog

Discourse, authority, confimation / Discurs, autoritate, confirmare

ENGLISH

No matter how aberrant, abominable, stupid or criminal a discourse might be, there will be at least one person, book, another discourse, or work to confirm it. Because in this world everything has a match (1).

”But, look, that one says I’m right.”, „But, look, that one says the same thing.”

It’s completely irrelevant. I can find another 1000 people and each of them will be of a different opinion. And, after all, Hitler too had his own supporters and people who said he was right.

You don’t have to know this is called the „appeal to authority” argument and that the logic textbook says it’s wrong, in order to see that this manner of argumentation is aberrant. It doesn’t help much if you follow a rule solely because you read it somewhere, but you never really integrated it, you never really understood it, it never passed through your own thinking process. When these things don’t happen, it’s mere imitation.

And any knowledge that doesn’t question the knower also, is not authentic knowledge.

This may be subject to nuance and further discussion, but the only reference point that stands is one’s own lucidity. Which is tricky, all the more tricky when people recourse to an artificial type of moral and epistemological relativism, that is not truly and properly understood for what it means and doesn’t mean; when people reduce the world to an equation in which everything can be something else and nothing is nothing. There aren’t that many good plumbers out there, nor engineers, doctors, or teachers. Nor is there so much authentic nondualism and maybe there is to much post-post-post-post-postmodernism. (No, no esoterical meaning in the 5 repetitions.)

***

ROMÂNĂ

Oricât de aberant, de abominabil, de prostesc și de criminal ar putea fi un discurs, va exista cel puțin un om, o carte, un alt discurs sau o lucrare care să îl confirme. Pentru că totul pe lumea asta are un echivalent (1).

„Dar, uite, cutare îmi dă dreptate.”, ”Dar, uite, și cutare spune la fel.”

E total irelevant. Pot să găsesc încă 1000 de oameni dintre care fiecare va avea o părere diferită. Apoi, și Hitler avea susținători și oameni care îi dădeau dreptate.

Nu trebuie să știi că asta se numește argumentul autorității și că manualul de logică spune că e greșit ca să vezi că modul ăsta de argumentare e aberant. Nu ajută cu mare lucru dacă urmezi o regulă doar pentru că ai citit-o undeva, dar nu ai integrat-o, nu ai înțeles-o, nu ai gândit-o. Fără acestea din urmă, nu e vorba decât despre imitație.

Iar orice cunoaștere care nu chestionează inclusiv cunoscătorul nu e cunoaștere autentică.

E discutabil și nuanțabil, la o adică, dar singurul reper care rămâne e propria luciditate. Asta e totuși foarte delicat, cu atât mai mult atunci când oamenii recurg la un relativism moral și epistemologic artificial, care nu e cu adevărat înțeles pentru ceea ce înseamnă și nu înseamnă, respectiv atunci când oamenii reduc lumea la o ecuație în care totul poate fi altceva și nimic nu e nimic. Nu sunt chiar atât de mulți instalatori buni pe lumea asta, nici ingineri, nici medici, nici profesori. Nici nondualism veritabil nu e așa de mult și poate că e cam mult post-post-post-post-postmodernism. (Nu, nimic ezoteric în cele 5 repetiții.)

***

Endnotes / Note de subsol

(1) (EN) In one of his videos, Phil Good explains this in terms of energetic frequency: any energetic frequency has a match which confirms it.

(RO) Într-unul din videourile lui, Phil Good explică acest lucru în termen de frecvențe energetice: orice frecvență energetică are un echivalent care o confirmă.